ISTORICUL COMUNITĂȚII

 Dintr-un Raport asupra comunei, şcolii şi bisericii,[Raportul se află în posesia lui Nicolae Ţiripan.] întocmit de preotul Dumitru Panaitescu şi învăţătorii Dora şi Amedeu Bucurescu, la 21 august 1933, aflăm că: Satul Răsvani datează din anul 1897. Este situat pe fosta moşie a statului, numită Culcaţii Răsvani. Autorii raportului erau nemulţumiţi că la 1897 cele 274 locuri de casă nu au fost date aproape de satul valea Seacă, ci la o depărtare de 1,5–2 km, considerând că altă extindere economică şi culturală ar fi avut, dacă cele două sate erau împreună. Vinovat pentru această situaţie era Ioan Mănescu, de altfel plin de acţiune, energic, făcând multe lucruri bune. La început, satul s-a numit Culcaţii Răsvan, dar cu trecerea timpului, denumirea a fost prescurtată în Răsvani, rămânând aşa cu i la urmă, pentru că moşia era Răsvan.

　ISTORICUL BISERICII

 Biserică parohială cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, aşezată în centrul satului Răzvani, pe DN 3, pe partea dreaptă venind dinspre Călăraşi, având în imediata vecinătate Şcoala cu clasele I-VIII Răzvani şi Căminul Cultural, vine să aducă la cunoştinţă trecătorilor prezenţa divină pe aceste meleaguri.
　Autorii raportului amintit oferă informaţii preţioase şi despre biserica satului: Această Sf. Biserică s-a construit în anii 1912-1913, din iniţiativa d-lui Ioan Mănescu ajutat de un comitet local, ales dintre cei mai buni şi mai sârguitori creştini.
　Biserica s-a terminat în anul 1913, iar plata lucrărilor de construcţie a fost de 30.500 lei, iar lemnăria (stranele, tâmpla, etc.) a costat 1501 lei, plătiți d-lui A. Hembald, tâmplar din Bucureşti. Sfinţirea s-a făcut în ziua de 14 octombrie de către Preasfinţitul Părinte Arhiereu Evghenie Humulescu, fiind protopop al jud. Ialomiţa Preot Econ. Dimitrie Dobre, iar paroh delegat al acestei parohii Preotul Marin Vulpescu, de la Parohia vecină Vlad Ţepeş.
　De altfel, textul PISANIEI vine să confirme cele de mai sus: „Această sf. biserică s’a zidit în anul 1912 şi 1913 cu ajutorul lui D-zeu şi cu străduinţa şi alergătura d-lui Ivan Mănescu având de soţie pe d-na Chiriachiţa. Fondul material s-a adunat din cotisaţiile locuitorilor împroprietăriţi pe moşia Răsvan din donaţiunile persoanelor caritabile, din ajutorul dat de onor minister al cultelor, din ajutorul dat de comuna Lupşeanu, precum şi al d-lui Ivan Mănescu ce a donat cărămida în valoare de 2000 lei şi a făcut faţă tuturor plăţilor până se adunau fonduri. La strângerea fondurilor de la persoanele caritabile a fost ajutat de N. Ionescu şeful gării Lehliu, iar de la locuitorii împroprietăriţi de sătenii: Mihaiu Marin, Gh. Anghel, Savu Nae, Ion Gh., Gh. Stan, Zaheiu Grigore, Tănase Stan, Gligore Stan, Marin Paraschiva, Marin Voinca, Bujor Vasile, Radu Scriba, Neculae Chirnogă şi Călin Şerbănescu. De la autorităţi ajutorul s-a câştigat numai prin buna voinţă, intervenţia şi stăruinţa domnului Ivan Mănescu ce a alergat… neobosit şi necondiţionat pentru realizarea acestui fapt măreţ…”
　Pe vremea când biserica era în construcţie, Ivan şi Chiriachiţa Mănescu au adus o catapeteasmă de la o biserică din zona Buzăului care însă, a ars din temelie.[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 4/1972, f. 24; dos. 7 bis/1973, f. 68.]
　În cele din urmă, în anul 1976, au fost executate reparaţii la exterior sfântului locaș, care a fost văruit, valoarea lucrărilor fiind de 2682 lei din fonduri proprii.[Ibidem, dos. 17/1973, f. 135]
　După ce preotul paroh Olteanu Alin Cristian, împreună cu enoriaşii săi, au reuşit într-un timp relativ scurt înfrumuseţarea interioară şi exterioară a bisericii, râvna le-a fost răsplătită prin actul de resfinţire săvârşit de către Preasfinţitul Episcop Nifon, în ziua de 19 octombrie 1997.[Almanah Bisericesc 1998, p.124.]
　Textul celei de-a doua PISANII: „Zugrăvitu-s-a această biserică în anul mântuirii 1995 în luna lui august în timpul arhipăstoririi Prea Sfinţitului Episcop Nifon al Sloboziei şi Călăraşilor. Fondurile necesare sfintei lucrări au fost donate de către credincioşii parohiei Răzvani, lucrările fiind supravegheate de preacucernicul pr. Alin Cristian Olteanu. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace şi între oameni bunăvoie. Amin”.
　În anul 2010, biserica a fost restaurată, fiind reconstruite turla principală şi cele două turle mici şi refăcută tencuiala exterioară, costurile lucrărilor fiind suportate de Primăria oraşului Lehliu Gară – 100.000 lei şi sponsori – 175.481 lei.[Almanah Bisericesc 20011, p. 337.]

　ARHITECTURA

 Sfântul locaș de cult este realizat se pare după planul şi forma Bisericii Mihai Viteazu din Protopopiatul Călăraşi cu mici deosebiri la exterior. Este zidită în formă de cruce pe o suprafaţă de 183 metri pătraţi, stilul fiind cel brâncovenesc. Zidurile sunt din cărămidă, având acoperişul din tablă zincată. Conform datelor oferite de raportul amintit, lungimea bisericii este de 21,10 m împreună cu zidăria, lărgimea de 7 m lumină, la faţă 9,5 m socotit şi zidul, iar la sânuri 14 m socotit şi zidul; înălţimea 7 m până la învelitoare, învelitoarea de 2,50 m înaltă încă în sus; temelia are o adâncime de 1 m făcută din beton cu var hidraulic, e largă de 0,75 m, soclul de 0,50 m, gros de 0,56 m făcut din cărămidă cu var alb şi nisip.
　Pridvorul este deschis şi are patru stâlpi de susţinere tot din cărămidă. Posedă trei turle: una mare în naos şi două mai mici în pronaos, pe care sunt montate trei cruci mari de fier.
　Interiorul de formă boltită dă creştinului impresia apropierii de cer, absidele laterale conferindu-i senzaţia de spaţiu.
　PICTURA. Prima pictură a bisericii a fost executată – conform raportului amintit -, în bune condiţiuni de pictorul Pandele Ioanid din Bucureşti. Plata lucrărilor de pictură a fost de 3.600 lei. Conform procesului verbal de inspecţie din 6 februarie 1972, pictura a fost spălată în anul 1944.
　Actuală pictură în culori vii este realizată în anul 1995, în ulei, dar neîndeplinind normele canonice şi dispoziţiile Centrului Eparhial, va fi schimbată cu pictură în frescă.

　ANEXE

În anul 2006 a fost construită o nouă clopotniţă, suma de 17.000 lei, reprezentând costul lucrărilor, fiind suportată de Primăria oraşului Lehliu Gară şi Pirpiliu Ionel.[Almanah Bisericesc 2007, p. 176.]
　PREOŢI slujitori, de la înfiinţare până în prezent, în ordine cronologică: preot Cernea (1913 – 1914), preot Nicolae Stâncescu (1914 – 1916; 1918 – 1919), preot Marin Vulpescu (1916 – 1918), preot Hagi Popa Constantin (1919 – 1922), preot Dumitru Panaitescu (1922 – 1946), preot Viasu Ioan (1946 – 1971), preot Ioniţa N. Constantin (1971 – 1993) și preot Olteanu Alin – Cristian (1995 – 2010). În prezent, slujeşte preotul Cherciu Marius începând cu anul 2011.

　ACTIVITĂȚI

 Parohia Răzvani oferă masă gratuit (hrană caldă), în zilele de hram – 21 mai şi 29 august – de Sfintele Paşti şi de lăsata secului, iar hrană rece ocazional, prin prisma activităţilor sociale desfăşurate la parohie. De asemenea, în colaborare cu Biroul de Asistenţă Socială al Protopopiatului Lehliu, cu Primăria Lehliu Gară, Şcoala Gimnazială Nr. 1 – Răzvani şi cu Grădinţa „Sfânta Sofia”, pe baza parteneriatelor încheiate, sunt desfăşurate diferite activităţi filantropice, constând în ajutorarea familiilor sărace şi în sprijinirea persoanelor singure sau bolnave, marginalizate social sau defavorizate.
　Are grup de Cateheză în cadrul programului „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege Şcoala”.